“Realitatea începe cu dorinţe şi visuri. Dacă crezi, vei primi. Tot timpul sunt pregătit să fiu mai bun. Nu renunţa niciodată! Întreabă, crede, acţionează, acceptă”. Este un citat dintr-o prelegere ţinută de Christoph Daum, în faţa studenţilor din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării, a Universităţii Babeş-Bolyai. Era anul 2017 şi am fost prezent la acea lecţie. Îmbrăcat impecabil, neamţul impunea respect chiar şi numai prin ţinuta sa. Le vorbea studenţilor despre ce pot învăţa din sport, care să le fie folositor în viaţă.
Daum era selecţionerul României, dar făcuse un drum de 400 de kilometri ca să ţină un curs unor studenţi. Omul era “din altă ligă” pentru fotbalul românesc. Vă puteţi imagina astăzi că Gică Hagi, Dan Petrescu, Marius Şumudică, Dorinel Munteanu sau mulţi alţii ar ţine cursuri la facultate, cu prezentare în PowerPoint?
Noi nu eram pregătiţi de aşa ceva
Din păcate, noi am înţeles de la Christoph Daum doar că l-a pus pe Torje să împingă autocarul. Aşa suntem noi. Suntem superficiali şi nu foarte dispuşi să învăţăm lucruri noi. Iar străinii ne plac doar dacă putem lua orice altceva de la ei, în afară de sfaturi. În general, românul “le ştie pe toate”.
Astăzi, fostul selecţioner nu mai este printre noi. S-a “stins”, la 70 de ani, după o boală cruntă. Şi ar fi nedrept să ni-l amintim doar pentru că l-a contrariat pe Gabriel Torje şi pe alţi mari fotbalişti ai naţionalei, când i-a pus să împingă autocarul echipei. Era un exerciţiu motivaţional, prin care Daum încerca să le explice jucătorilor că doar prin forţa grupului pot reuşi. Numai că noi nu eram pregătiţi de aşa ceva, în 2017. Probabil că nici astăzi nu suntem.
Am picat examenul şi acum e prea târziu să mai venim în restanţe
Mandatul lui Christoph Daum la echipa naţională a fost un eşec colosal. A fost o dovadă clară că două culturi atât diferite nu pot produce rezultate în fotbalul românesc. Dar în această vară, la Euro, am înţeles că Daum avea dreptate. Că naţionala României poate produce rezultate doar prin unitatea grupului şi prin umilinţă. Că nu avem vedete şi trebuie să ne bazăm pe forţa echipei. Asta însemna testul cu autocarul.
Iertaţi-ne, domnule Daum! Am picat examenul şi acum e prea târziu să mai venim în restanţe.
