”115 kilometri au alergat tricolorii cu Germania, mai mult decât 75 % din echipele de la CM 2014”, ne spune spune pagina de Facebook a echipei naţionale de fotbal a României, într-o postare în care ataşează o poză cu Răzvan Marin, unul dintre cei mai muncitori fotbalişti din lotul lui Mirel Rădoi şi, cu siguranţă, unul dintre cei mai capabili.
Kilometrii alergaţi s-au văzut şi pe teren. Şi mai ales la reacţiile de la finalul meciului, când tricolorii abia de reuşeau să lege două-trei cuvinte. Nu pentru că atât le permitea vocabularul, cum se mai întâmplă în cazul fotbaliştilor, ci pentru că erau pur şi simplu rupţi de oboseală. Cu asta rămânem după înfrângerea cu Germania, pe lângă prestaţia incredibilă a lui Florin Niţă, laudată chiar şi de Manuel Neuer. Mirel Rădoi a reuşit să le insufle băieţilor săi spiritul acela de luptă pe care îl avea când era fotbalist. Măcar nu am mai văzut indiferenţa aceea din anii trecuţi, care pur şi simplu scotea din sărite orice fan al echipei naţionale. Era oricum aproape imposibil să înveţi să joace fotbal o echipă cotată aproape de zece ori mai slab decât adversara.
Citește și
După meciul cu Germania nu are rost să dăm cu toporul în jucătorii echipei naţionale. Trebuie să acceptăm realitatea şi să înţelegem că atât se poate. Ne batem pentru locul doi cu Armenia, Islanda şi Macedonia de Nord. Asta ne este valoarea, o ştim de multă vreme. Mai degrabă suporterii Germaniei au de ce să arunce cu roşii în Neuer & co., pentru că au ”jucat din poignet”, cu o aroganţă care putea să îi coste două puncte. Vi-l imaginaţi pe Neuer să facă o preluare cu pieptul greşită într-un meci cu Borussia Dortmund, care să pună în pericol poarta lui Bayern, şi să se întoarcă în poartă ca o gazelă? Nici eu.
Despre asta a fost vorba din partea Germaniei. Nemţii au venit ”la relax”. Şi aşa cum nu trebuie îi desfiinţăm pe jucătorii echipei naţionale, nici nu are rost să ne îmbătăm cu apă rece. ”Spiritul luptător al leilor noştri şi paradele lui Florin Niţă ne-au făcut să sperăm la un punct în faţa Campioanei Mondiale din 2014”. O aberaţie mai mare decât asta nici nu putea fi rostită. Da, Florin Niţă a apărat colosal. Da, restul tricolorilor şi-au dat sufletul să evite o ruşine imensă. Dar nemţii au fost penibili la finalizare, pentru că şutul imparabil nu este scos nici de Neuer, Casillas şi Buffon în aceeaşi poartă, iar nici temuta lor organizare nu a strălucit. Din contră, au avut momente în care driblau ca în curtea şcolii, dar nu ştiau ce să facă mai departe cu balonul.
Până în minutele 80/85, ai noştri au jucat cu un singur obiectiv, acela de a nu se face de râs. Când şi-au dat seama că nu mai este timp pentru a încasa o ploaie de goluri, au forţat din ultimele puteri o egalare pe care nu ar fi meritat-o. Mai degrabă, nemţii meritau să piardă două puncte pentru indolenţa cu care au tratat acest joc. Mai nou, se pare că Germania te iartă atunci când nu îşi bate capul cu tine. Revenind la noi, dacă obţinem cele trei puncte din deplasarea cu Armenia, ne-am atins obiectivul realist pentru primele trei meciuri din preliminarii. Mare atenţie că întâlnim o echipă care a învins Islanda cu 2-0. Islanda fiind acea naţională în faţa căreia, în afară de penalty-ul lui Maxim, nu am existat, deşi voiam să ne calficăm la Europeanul găzduit şi de noi! Să nu ne trezim că ajungem iar la vorba clasicului Cornel Dinu: ”Nicoliţă e muncitor, dar terenul de fotbal nu e şantier!”.
