Doliu în presa din România. Radu Cosaşu a murit la vârsta de 92 de ani

Radu Cosaşu s-a stins din viaţă în noaptea dintre 22 şi 23 aprilie, la spitalul ”Elias” din Bucureşti. 

Cunoscutul jurnalist, născut în Bacău, a fost unul dintre cei mai apreciaţi oameni din breasla sa şi a câştigat o mulţime de premii, ultimul fiind acordat recent, în 2022, de către Asociaţia Presei Sportive pentru întreaga sa activitate.

Citește și

Andrei Ivan şi-ar putea face bagajele şi ar putea pleca de la Universitatea Craiova! Clubul cu care poate semna în această iarnă

Bomba sfârşitului de an în fotbalul mondial! Gigantul din Premier League e gata să îl transfere pe Leo Messi

Fanii lui Genoa au cântat o melodie românească şi au avut un mesaj pentru Dan Şucu

Eddy Gnahore a luat decizia finală cu privire la transferul la Rapid: „Vreau să dau totul pentru club”

E gata! Încep negocierile pentru jucătorul dorit cu insistenţă de Gigi Becali

Radu Cosaşu şi-a manifestat talentul literar dinainte de a împlini 20 de ani, debutând în Revista Elevilor la finalul anilor ‘40, după absolvirea liceului la Bucureşti. A urmat un an de studii la Facultatea de Litere (1948-1949), apoi a fost recrutat pentru Şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu” (1952-1953). Originile evreieşti şi convingerile ideologice l-au adus pe Radu Cosaşu în atenţia Securităţii încă de la începutul anilor ‘50, când unul dintre unchii săi a fost acuzat de spionaj după ce a emigrat din România, şi a culminat cu concedierea sa din funcţia de corespondent special al Scânteii tineretului, după ce şi-a făcut publică opinia despre Revoluţia din Ungaria, lansând teoria „adevărului integral” la Congresul Tinerilor Scriitori prin care susţinea că misiunea scriitorilor nu este aceea de a ascunde neîmplinirile şi greşelile procesului de construcţie a socialismului, ci de a le dezvălui.

După 12 ani de „şomaj ideologic”, Radu Cosaşu a revenit în presă în 1968, ca redactor al revistei Cinema, unde a şi lucrat până în 1987, iar în 1972 a publicat volumul intitulat „Viaţa în filmele de cinema”. De-a lungul activităţii sale profesionale, a dedicat nenumărate materiale cinemaului în rubricile sale din România literară, Dilema şi Dilema veche, şi a semnat scenariul producţiei regizate de Lucian Bratu, ce îi are ca protagonişti pe Margareta Pâslaru şi Ştefan Iordache, „Un film cu o fată fermecătoare” (1967).

„Maimuţele personale”, lansat în 1968, este volumul de proză satirică cu care Radu Cosaşu s-a afirmat în lumea literară, urmat în perioada 1973-1989 de ciclul de nuvele, în şase volume, intitulat „Supravieţuiri”, reeditat după 1989. Radu Cosaşu este autorul a peste 20 de volume în care a adunat articole şi eseuri, nuvele autobiografice sau piese de teatru, şi a fost distins cu Premiul „Ion Creangă” al Academiei (1975), Premiul Uniunii Scriitorilor (1971, 1989), Premiul Naţional pentru Literatură (2007) şi cu Premiul de Excelenţă în cadrul Galei „Ioan Chirilă” (2010).

Anunţul decesului lui Radu Cosaşu a fost făcut de GSP.ro. Dumnezeu să îl ierte!

Sursă foto: GSP.ro.