Bernard Tapie, controversatul preşedinte al clubului Olympique Marseille, a decedat, duminică dimineaţă, la vârsta de 78 de ani, a anunţat familia omului de faceri, informează lequipe.fr.
"Dominique Tapie şi copiii săi anunţă cu durerea infinită decesul soţului ei şi tatălui lor, Bernard Tapie, în această duminică, 3 octombrie, la 8:40, ca urmare a cancerului. El şi-a exprimat dorinţa de a fi înmormântat în Marsilia, oraşul său de suflet", a precizat familia, într-un comunicat citat de La Provence.
Citește și
Fostul om de afaceri era bolnav din vara anului 2017.
Bărbatul născut la Paris pe 26 ianuarie 1943, care a încercat la 23 de ani să intre în muzică sub pseudonimul lui Bernard Tapy, cu single-ul "Nu mai cred fetele", a făcut primii paşi în afaceri ca vânzător de televizoare.
În anii 80 a devenit un cunoscut om de afaceri, realizând câştiguri enorme revânzând companii achiziţionate anterior pentru un franc simbolic.
Prin sport, Bernard Tapie a obţinut foarte repede o aură publică şi mediatică foarte puternică. Admirat de unii, urât de alţii, el a zdruncinat mai întâi codurile financiare ale ciclismului profesionist, creându-şi propria echipă în 1984, La Vie Claire, sub culorile cărora Bernard Hinault a câştigat al cincilea şi ultimul său Tour de France, în 1985, cu un an înainte de succesul coechipierului său american Greg LeMond, recrutat pe bani mulţi de către antreprenorul francez.
Tapie s-a orientat apoi spre fotbal şi în 1986 a preluat pe Olympique Marseille, care a devenit rapid clubul emblematic al Franţei datorită, în special, campaniilor ambiţioase de transferuri. După şapte ani, OM avea patru titluri în ligă franceză, un trofeu al Cupei Franţei şi, mai presus de toate, primul trofeu al Cupei Campionilor Europeni (acum Liga Campionilor) câştigat vreodată de un club francez, în 1993, împotriva lui AC Milan.
După aceste succese, a venit declinul lui Tapie. El a ajuns la închisoare în 1996 pentru câteva luni, după o tentativă de corupţie la un meci de campionat între Valenciennes şi OM, cu câteva zile înainte de încoronarea europeană din 1993. Această sentinţă a fost însoţită de o decizie care i-a curmat şi cariera sa politică, în care a fost ministru în guvernul lui Pierre Beregovoy. În aceeaşi perioadă, a început conflictul dintre Tapie şi Credit Lyonnais în contextul revânzării Adidas, care îl va aduce omului de afaceri un faliment personal.
Aceste lovituri succesive nu au reuşit să epuizeze energia unui om cu resurse multiple. Scriitor, actor, cântăreţ, realizator de televiziune, patron de presă, Bernard Tapie va trece prin anii 2000 destul de departe de sport, cu excepţia unei scurte perioade de director sportiv al echipei OM în 2001-2002.
Cazul Adidas, o adevărată telenovelă administrativă şi judiciară, îl va însoţi în toţi aceşti ani: după ce a recuperat 404 milioane de euro prin decizia tribunalului arbitral din 2008, i se va ordona definitiv rambursarea acestei sume în mai 2017. Urmărit penal pentru "înşelăciune" pentru controversatul arbitraj în acesta caz, confruntat cu un rechizitoriu din partea Parchetului care solicită cinci ani de închisoare, Bernard Tapie a fost achitat în primă instanţă la 9 iulie 2019. După un al doilea proces din mai 2021, Curtea de Apel din Paris urmează să dea verdictul la 6 octombrie.
În septembrie 2017, el a dezvăluit că are cancer la stomac. Pe măsură ce starea sa de sănătate s-a înrăutăţit, el a apărut în mod regulat în mass-media, pentru a mulţumi medicilor, pentru a vorbi despre politică, pentru a construi proiecte şi pentru a privi în urmă pentru ultima oară.
"Când ai 70 de ani şi peste, trebuie să accepţi că vei merge spre ultima probă, care este moartea. Şi pentru mine nu este un dezastru. Am trăit într-un mod incredibil, minunat, norocos. Am cunoscut momente de fericire de neimaginat", a declarat el în 2017, într-un interviu pentru France 2.
Tapie a avut legături şi cu fotbalul din România şi, potrivit lui Cornel Dinu, nu dintre cele mai legale.
Fostul internaţional român a povestit în cartea sa "Misterele lui Mister" că Bernard Tapie, preşedinte al clubului Olympique Marseille în 1993, l-a mituit pe arbitrul Ion Crăciunescu.
Dinu spune că se cunoştea de mai multă vreme cu Tapie şi că a fost sunat de acesta, în aprilie 1993, pentru a-l ruga ceva, înaintea meciului decisiv pentru calificarea în finala Ligii Campionilor, pe care OM urma să-l dispute în deplasare cu FC Bruges.
"Te rog să mă ajuţi cu românul tău care mă arbitrează mâine - a încercat să-i pronunţe numele, stâlcindu-l, bineînţeles -, să nu-i dea cartonaş galben stoperului meu, Boli. Dacă mai ia unul, stă cu Milan în finală. Pentru asta, omul în negru va avea de la mine 20.000 de dolari", susţine Dinu, selecţionerul României în acea perioadă, că i-a transmis Tapie, care a adăugat că şi meciul cu FC Bruges era aranjat.
Fostul fundaş dinamovist s-a achitat de rolul de intermediar şi i-a transmis lui Crăciunescu propunerea omului de afaceri francez, iar arbitrul de atunci a acceptat.
Banii au fost primiţi luna următoare de către Cornel Dinu, care a mers la Marsilia să-i ia, apoi i-a dat lui Crăciunescu.
Ion Crăciunescu a negat vehement aceste acuzaţii, la fel ca Tapie.
“E spre binele acestui Mister să vină cu dovezi şi mărturii pentru a-şi demonstra acuzaţiile! Au trecut 30 de ani, i-a luat mult timp să-şi împace conştiinţa. Dar, în faţa unui tribunal, nu va fi complicat să demonstrez că aceste lucruri sunt delirante. Marseille şi-a câştigat meciurile pentru că, la vremea respectivă, era cea mai bună echipă din Europa, împreună cu Milan. Porcăriile astea nu vor înceta niciodată. Lumea fotbalului va râde despre asta. Goethals să-i plătească pe Bruges, un arbitru să ia bani ca să nu-i dea cartonaş lui Boli, sunteţi ridicoli! Pentru că eu nu-mi aduc aminte să mă fi întâlnit cu acest român", declara Tapie pentru Gazeta Sporturilor, în mai 2019.
