Fosta campioană olimpică Silvia Stroescu şi Andrei Muntean au lăsat gimnastica deoparte, pentru o zi, şi s-au apucat de tenis.
Silvia Stroescu (35 de ani), fostă gimnastă de talie mondială, medaliată cu aur la competiţii de mare anvergură, inclusiv la Jocurile Olimpice de vară din 2004 (Atena), şi gimnastul Andrei Muntean (27 de ani) au luat lecţii de la jucătoarea profesionistă de tenis Alexandra Dulgheru.
Citește și
Andrei Muntean se reface după o accidentare grea, dar are ambiţii mari şi speră să revină la Jocurile Olimpice.
”Încep să mă simt din ce în ce mai bine, sunt optimist. Vreau să fiu alături de Marian Drăgulescu, ştiu ce însemnă să nu ai echipă la JO. Eu voi încerca să mă antrenez cum trebuie, cel mai important e să mă refac, dacă am probleme cu umărul nu mă pot antrena.”
Gimnastul speră să fie apt pentru Campionatele Europene de la Baku, din decembrie: ”Este obiectivul principal. Este singura cale de a mă califica la Olimpiadă. Eu şi staff-ul facem pregătire că să fim acolo în forma cea mai bună. O să fie 6 aparate, care mă vor solicita extrem de mult, dar asta e meseria şi asta trebuie să fac.”
Silvia Stroescu a vorbit despre modul inedit în care a început acest sport:
”Nu părinţii au fost cei care m-au dus în sala de gimnastică. A venit doamna Angela Cacoveanu, mi-a dat un bileţel şi a zis să mă duc acasă, să le arăt şi să le zic că am fost selectată în echipa de gimnastică. Ai mei voiau să învăţ, dar m-au lăsat. La 9 ani am ieşit campioană la individual compus şi aşa au decurs lucrurile ulterior.”
Întrebată dacă a vrut să renunţe, fosta campioană a declarat că au fost momente grele în cariera sa, dar nu s-a gândit efectiv la asta. Retragerea definitivă a avut loc la vârsta de 19 ani: ”Bineînţeles că nu este un sport uşor, e un regim care trebuie respectat, sunt destul de pofticioasă, mănâns destul de mult. Legat de tot ce constă de cantonamente, discipline, antrenamente, uzura psihică, care e greu de depăşit, mai apar şi accidentările. După Campionatul Mondial din 2001 am avut o accidentare la coloană şi a trebuit să fac pauză un an, ce e mult pentru gimnastică. Dar am revenit, mi-am dorit foarte mult să obţin o medalie. Iar la 19 ani m-am lăsat de sport.”
După retragere au urmat perioade de cumpănă: ”Sistemul de cantonament de ţine retras. Sunt anumite lucruri care nu sunt ok, pe partea de dezvoltare, Şcoala şi alte aspecte rămân incomplete, te trezeşti şi fără medalie şi fără rezultate. Mergi acasă şi te gândeşti ce faci cu viaţa ta.
Eu la 19 ani, când m-am lăsat, am mers la facultate. Părinţii au zis să studiez în paralel cu Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport şi Psihologia. Nu eram obişnuită să învăţ, dar cu mult efort am reuşit.”
