Transformarea Academicii Clinceni de către Ilie Poenaru în surpriza sezonului în Casa Liga 1 are în spate, printre altele, şi angajarea unui mental coach. Bogdan Gribincea este omul care lucrează de doi ani cu antrenorul ilfovenilor, iar marţi, în direct la Look Sport LIVE, cei doi au făcut dezvăluiri despre modul în care funcţionează antrenamentul psihic.
Considerat de mulţi unul dintre antrenorii momentului în Casa Liga 1, Poenaru a explicat drumul parcurs, dar şi cum le oferă jucătorilor libertatea de a lucra sau nu pe plan personal cu Bogdan Gribincea: "Nu credeam în ceea ce face, nu credeam că mă poate ajuta. Dar, cu trecerea timpului, m-a ajutat foarte mult şi aportul lui s-a cunoscut în tot ce am realizat până acum. Mă bucur că am avut şansa să-l cunosc şi am avut şansa să-l fac să lucreze cu mine şi cu echipa mea. În primul an de Liga 1 au lucrat aproape toţi, au avut multe şedinţe. Acum încă sunt jucători care încă lucrează cu el, mă bucură că jucătorii au ales, chiar şi jucătorii noi, să lucreze cu Bogdan. Mă bucură foarte tare, pentru că ştiu că-i poate ajuta. Eu îi împing către Bogdan. Le-am sugerat de multe ori, a venit şi acum câteva luni, am avut nişte discuţii cu ei pe perioada COVID-19. Nu oblig pe nimeni, las să fie la alegerea lor, dar eu am venit şi le-am prezentat ce poate face Bogdan pentru ei şi a rămas alegerea lor.
Îmi place strategia, citesc cărţi, urmăresc filme. Şi m-am gândit că ar merge şi în fotbal. Trebuie să punem creierul la contribuţie, să ne folosim de mintea pe care o avem, cineva să ne dezvolte. Aş vrea şi mai mult, să merg şi mai profund, chiar să intru în creierul jucătorului. Am discuţii continue cu jucătorii. Pe grupuri mici, pe jucători în parte. Nu doar despre fotbal. Dar, în mare parte, toţi au găsit în mine un prieten, un confident. Pe mine mă bucură că reuşesc să mă pliez şi să mă mulez pe lotul pe care-l am. Pot fi şi prietenul lor, dar am şi dat cu biciul grav", a spus Poenaru, la Look Sport LIVE, în dialog cu Geanina Iacob.
Copilăria sportivului, factorul-cheie
Pentru a-l înţelege cât mai bine pe omul din faţa sa, Gribincea are nevoie să facă, mai întâi, o excursie în anii copilăriei, pentru că acolo găseşte, în general, sursa eventualelor probleme cu care se confruntă sportivii: "Ca să mă înţeleagă perfect, a trebuit să-i povestesc din copilărie anumite lucruri. Nu am avut traume, am avut o copilărie fericită, dar sunt momente şi momente în copilărie. Punându-mi puţin mintea la contribuţie, afli, descoperi că ai păţit ceva", spune Poenaru, completat de mental coach-ul Academicii: "Totul pleacă din copilărie, 90% pleacă din 0-7 ani. E perioada în care se formează mintea, un fel de fundaţie la care avem nevoie să revenim şi să o facem mai puternică. Mă duc în ideea de copilărie în ideea de a descoperi un eveniment care poate fi şters prin meditaţie".
Academica Clinceni, prima experienţă a lui Gribincea cu sportivi
"Eu sunt doar un ingredient din tot puzzle-ul. Sunt multe ingrediente cu care vine Ilie. Acel ingredient care sunt eu contribuie la dezvoltarea perspectivelor prin care vezi viaţa. O tehnică se numeşte coaching - adresezi întrebări. Alta e theta healing - meditaţia. Prin aceste tehnici, mă mulez pe persoana respectivă şi încerc să ajungem la rezultatele pe care le doreşte. Oamenii nu au fost învăţaţi să folosească mental coaching. Scopul meu e să construiesc o relaţie de încredere, pentru că aşa apare şi încrederea în metode.
Până la Clinceni nu mai lucrasem cu jucători. A trebuit să fac research, mă culcam la 3-4 dimineaţa. Uneori nu găsesc răspunsuri, intru pe studii ca să le înţeleg mai bine. Mentalitatea se aseamănă, dar diferă limbajul. Aceleaşi cuvinte sunt folosite diferit de un sportiv şi un om de business. Trebuie să mă ghidez după limbaj, dacă nu interpretez cuvintele cum trebuie, nu rezolv nimic.
Mulţi înţeleg puţin greşit ideea de psiholog, mental coach. Persoana care ajunge aici nu e neapărat la pământ. Tot timpul o persoană care are rezultate mari e indicat să meargă pe mental coach, pentru că se poate mai mult. La început, nici clientul nu ştie exact ce vrea. Ştie că ceva nu e în regulă sau ştie că0şi doreşte ceva la nivel global. Apoi ajungem specific, la şuturi, pase, alunecări, intercepţii. Acolo vin multe întrebări. De exemplu: Ce ai simţit cu trei secunde înainte să sari? Ce ai simţit cu o secundă înainte să şutezi? Ei nu-şi adresează astfel de întrebări. Dar, prin întrebări, apar diferite soluţii", mai spune Gribincea.
