În perioada 21-23 septembrie 2022 s-a desfăşurat Congresul Comitetului European de Istoria Sportului. A fost a 25-a ediţie a evenimentului, iar gazdă a fost Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. Peste 80 de specialişti ai istoriei sportului din întreaga Europă au participat la acest congres, organizat sub coordonarea istoricului Pompiliu-Nicolae Constantin. Titlul ediţiei de la Bucureşti a fost „Competiţie şi colaborare în sport şi educaţie fizică din antichitate până în zilele noastre”.
Congresul a cuprins sesiuni de comunicări ştiinţifice, workshopuri şi activităţi sociale. Nume consacrate în domeniul istoriei sportului, dar şi foşti sportivi de top au dat curs invitaţiei de a lua parte la evenimentul din România. Trei invitaţi speciali au susţinut prelegeri-cheie: Anke Hilbrenner, profesor la Universitatea din Düsseldorf, Mike Huggins, profesor de istorie culturală la Universitatea din Cumbria (Marea Britanie), respectiv Fiona Skillen, profesor de istorie la Universitatea din Glasgow (Scoţia). Pe lângă aceştia, alţi experţi recunoscuţi la nivel internaţional au fost prezenţi la Bucureşti: Gertrud Pfister (Universitatea din Copenhaga), André Gounot (Universitatea din Strasbourg), Konstantinos Georgiadis (decanul Academiei Olimpice Internaţionale), Gerald Gems (North Central College, SUA), Erica Munkwitz (American University), Juan Antonio Simon Sanjurjo (Universitatea Europeană din Madrid), sau Jan Luitzen (Universitatea din Amsterdam).
Citește și
Foarte apreciat a fost workshopul în care foştii campioni şi-au rememorat clipele de glorie, dar şi momentele de cumpănă. Discuţia a susprins şi modul în care sportivii îşi aleg cariera de după retragere cu toate provocările inerente. La acest workshop au participat fosta scrimeră Ana Maria Popescu, fosta gimnastă Simona Amânar, fosta handbalistă Narcisa Lecuşanu, fostul atlet Arnd Kruger şi fostul boxer Octavian Ţîcu.
Congresul a programat şi o prezentare de carte sportivă din spaţiul românesc, în prezenţa a şase autori. Lucrările analizate au fost: „Educaţia fizică, sport şi societate” de Bogdan Popa, „Rapidismul” de Pompiliu-Nicolae Constantin, „Nicolae Simatoc. Legenda unui fotbalist Basarabean de la Ripensia la FC Barcelona” de Octavian Ţîcu, „Printre sportivi. Acţiunile Securităţii în problema Sport” de Valentin Vasile, „Fotbalul interzis în România lui Ceauşescu” de László Péter şi „Nadia şi Securitatea” de Stejărel Olaru.
Congresul Comitetului European de Istoria Sportului a fost organizat pentru prima dată în Europa de Est, iar aducerea sa la Bucureşti a fost o sărbătoare şi pentru UNEFS Bucureşti, care a încadrat acest eveniment în seria de activităţi prilejuite de aniversarea a 100 de ani de existenţă. „Istoria educaţiei fizice şi sportului este o disciplină care a crescut în vizibilitate în ultimii ani la UNEFS. Aducerea a zeci de specialişti ai domeniului din Europa şi Statele Unite a fost o ocazie excelentă pentru a demara colaborări cu specialişti din afara ţării, dar şi oportunitatea pentru cei câţiva istorici români specializaţi în istoria sportului de a-şi expune cercetările. Acest congres este rezultatul unei munci începute în 2019, când am depus candidatura organizării congresului, la Lausanne, iar organizarea sa la Bucureşti a însemnat şi o întoarcere la normal, cu aproape toţi participanţii prezenţi la faţa locului”, a declarat Pompiliu-Nicolae Constantin, profesor la UNEFS.
„Ne-am simţit la Bucureşti ca într-o mare familie, mulţumim UNEFS că ne-a găzduit şi sper că vom vedea cât mai mulţi cercetători români la evenimentele viitoare ale Comitetului European pentru Istoria Sportului, la Köln, anul viitor, sau la Paris, în 2024”, a declarat Daphné Bolz, profesor la Universitatea din Rouen şi preşedinte al Comitetului European pentru Istoria Sportului.
Congresul Comitetului European de Istoria Sportului s-a bucurat de sprijinul câtorva instituţii şi organizaţii naţionale, care au fost parteneri ai UNEFS, dintre care menţionăm Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, Institutul Cultural Român, Institutul Liszt, CERFREA – Villa Noel, Muzeul Fotbalului Bucureşti, Asociaţia Coolturală Nouă ne pasă şi Federaţia Română de Oină.
