Diego Maradona, care avea un istoric cunoscut de diverse dependenţe, nu avea urme de droguri sau alcool în sânge în momentul decesului său în 2020, a declarat, marţi, un medic legist în cadrul procesului legat de moartea fostului star argentinian.
„Niciuna dintre cele patru probe nu a prezentat urme de cocaină, marijuana, MDMA, ecstasy sau amfetamină”, nici de alcool, a declarat biochimistul legist Ezequiel Ventosi, care a analizat probele de sânge, urină şi mucus ale lui Maradona după moartea acestuia.
Analizele au detectat, totuşi, cinci substanţe corespunzătoare antidepresivelor, antiepilepticelor, antipsihoticelor şi antivomitivelor.
Patologul Silvana de Piero, care a analizat organele, a declarat marţi că ficatul prezenta semne compatibile cu ciroza, rinichii cedau, plămânii prezentau patologie cronică, iar inima prezenta semne de insuficienţă.
Aceste mărturii au deschis cea de-a patra săptămână a procesului celor şapte practicieni - medici, psihiatri, psihologi şi asistenţi medicali - pentru „omucidere cu intenţie posibilă”, caracterizată atunci când o persoană comite o neglijenţă ştiind că aceasta poate duce la moarte.
Legendă a fotbalului mondial, Maradona a murit la 25 noiembrie 2020 în urma unei crize cardiorespiratorii complicate de un edem pulmonar acut, într-o reşedinţă privată din Tigre (lângă Buenos Aires), unde se afla în convalescenţă după o operaţie pentru un hematom cranian.
De la începutul procesului, primii martori chemaţi de acuzare au descris un mediu medical subechipat şi neadecvat pentru convalescenţă, semnale clinice care ar fi trebuit să alerteze echipa medicală şi o agonie care ar fi putut dura 12 ore.
Marţi a avut loc, de asemenea, citirea mărturiei fostului medic personal al lui Maradona timp de 30 de ani, până în 2009, Alfredo Cahe, care a murit în 2024.
În 2021, el a declarat în cadrul anchetei că „totul i se părea ciudat” în mediul medical al starului şi că nu i s-a permis să îl vadă decât atunci când acesta era în convalescenţă, cu aproximativ două săptămâni înainte de moartea sa. Când a pus întrebări specifice echipei medicale, a primit doar răspunsuri „vagi”, a explicat el. „Orice medic care l-ar fi tratat pe Maradona ar fi ştiut că primul lucru care trebuia tratat era inima”, iar locul convalescenţei sale «a fost cel mai puţin potrivit posibil, deoarece ar fi trebuit să fie în terapie intensivă (...) cu o monitorizare constantă şi continuă a inimii», a subliniat el. „Cu o monitorizare şi un control adecvate (decesul) putea fi evitat”, a spus el.
Cei şapte practicieni judecaţi, care neagă orice responsabilitate pentru deces, riscă între 8 şi 25 de ani de închisoare într-un proces care ar trebui să dureze până în iulie, cu două audieri pe săptămână.
